CARE-I TREABA CU INCUBATORUL DE PROIECTE?
Postat September 15, 2017
Foto: Johanna Rannula

de Aura Soagher

imagini de Aura Soagher și Johanna Rannula

ARCUB împreună cu echipa Fundației Comunitare București au organizat a doua ediție a Incubatorului din cadrul Programului de microgranturi pentru proiecte comunitare. Practic,  am petrecut ultimele două weekend-uri din luna august  împreună  cu  15 grupuri din București pentru a lucra împreună la aplicațiile lor înainte de evaluarea finală a programului.

În primul atelier ne-am cunoscut mai bine, am aflat care-i treaba cu noi acolo, apoi echipele au desenat un poster cu  ideilor lor de proiect. Ne-am pregătit sufletește pentru un weekend de lucru: clarificarea obiectivelor și designul fiecărui proiect.

S-au pus multe întrebări: Cum activăm comunitatea? Cum putem aborda vecinii din cartier pentru a-i implica în proiect? Cum trecem de la conceptul proiectului la implementare?

Pentru răspunsuri, Ioana Petrache, facilitator comunitar de 8 ani, a ajutat participanții să-și treacă proiectele prin ”arborele problemei”, exercițiu de tip cauză-efect-soluție.

Întrebarea cea mai relevantă de aici îi împinge pe cei care au aplicat pentru un grant să se uite la cauza pe care o pot aborda în următoarele 2 luni cu proiectul pe care îl dezvoltă acum ținând cont de bugetul disponibil.

Scopul exercițiului este transformarea șirului Cauză -> Problemă -> Efect în Scopul proiectului -> Obiective -> Rezultate.2

În urma acestui exercițiu au construit harta oamenilor afectați de problemă și a celor influențați de soluții. De aici pot extrage avantaje ale comunității și momente în care implică și comunitatea în proiect.

Împreună cu Marina Neagu, de la Make Better, un start-up de regenerare urbană, au urmat discuțiile despre: scop, obiective, activități, monitorizare și evaluare. Apoi, despre subiectul așteptat de toată lumea: bugetul.

Grupurile și-au completat diagrama Gantt, iar Marina i-a încurajat să introducă în ultima coloană a diagramei toate resursele necesare: autorizații, oameni (echipa, persoane-resursă, etc), spații, ajutor cu know-how etc.

Marina a mai vorbit și despre cum arată un buget sănătos:

– ia în calcul și resursele umane;

– o zonă de produse și servicii profesionale (aparatură, servicii de sonorizare etc);

– o zona de protocol pentru evenimente (ex.: pauze de cafea); „Dacă nu aveți buget de protocol mai bine faceți un eveniment mai scurt. O soluție pentru această provocare ar putea fi sponsorizările în produse (apă și gustări).”;

– o zonă de comunicații – în ce medii vrem să facem proiectul cunoscut?

– o zonă pentru cheltuieli administrative (funcționarea unei echipe / benzina / etc.);

Ideal ar fi pentru participanți să se gândească la costul întregului proiect pe care vor să-l construiască și să considere finanțarea de 9.000 de lei drept imboldul care îi ajută să-l pornească.

În weekend-ul al doilea, Roxana Rîpeanu, coordonator de proiecte la ARCUB, a trecut cu ei prin toate procedurile administrative și birocratice care țin de contractare, cerințe în implementarea proiectelor, raportare, inclusiv toate documentele administrative care trebuie folosite și cum.

3

Georgiana Ilie, reporter Decât o Revistă și trainer de storytelling, a început workshop-ul  cu întrebarea „Care este ultima carte pe care ați citit-o și de ce ați recomanda-o și altora?” și a continuat cu două lecții esențiale pentru participanți:

  • Cum să folosească tehnici de storytelling ca să atragă susținători pentru proiectul lor (cum se face un pitch);
  • Cum să vorbească cu presa.

Georgiana a mai spus că atunci când ții un pitch nu e nevoie să intri în detalii tehnice. Cel mai bun mod de a construi povestea proiectului pleacă de la modelul:

Pentru [personajul principal],

[problema], așa că ne-am gândit ce-ar fi dacă

[i-am ajuta să rezolve problema]?

Un exemplu de urmat în construirea poveștii unui proiect este PIXAR PITCH, care răspunde la două categorii de întrebări:

  1. Ce vrei să faci?
  2. Unde ești în momentul ăsta? Ce-ai făcut deja? Ce s-a întâmplat deja? Întrebări ale căror răspunsuri adaugă la legitimitatea de a construi acest proiect.

Georgiana le-a recomandat participanților să aibă claritate atunci când vorbesc despre proiectul lor. Altfel, oamenii vor avea impresia că acesta va rezolva problema în tot orașul.

Treaba cu un Incubator este că aduce împreună oameni care au idei de proiecte pentru București și specialiști care le oferă consultanță în ce au nevoie. Apoi, se lucrează intensiv la planuri, la calendare, la forma finală a proiectelor. Baftă, tuturor!

Aflat la cea de-a doua ediție, Programul de microgranturi pentru proiecte comunitare(denumit în 2016 Generator și integrat în cadrul candidaturii București 2021) vizează oferirea de microgranturi pentru grupuri de inițiativă, cetățeni implicați în viața comunității și grupuri informale formate din minimum trei persoane, care nu sunt constituite juridic, dar care au în comun o viziune și un proiect și își asumă implementarea integrală a respectivului proiect. Ca și anul trecut, programul de microgranturi este implementat de ARCUB în parteneriat cu Fundația Comunitară București.

Valoarea totală a fondului se ridică la suma de 135.000 LEI brut, care va putea fi alocata unui număr maxim de 15 proiecte de activare culturală.

 

CATEGORIE
FUNDAȚIA COMUNITARĂ BUCUREȘTI
TAGURI
CITEȘTE MAI DEPARTE:
CARE-I TREABA CU INCUBATORUL DE PROIECTE?
Al doilea an în care organizăm Incubatorul Programului de microgranturi pentru proiecte comunitare.
404.325 DE LEI – SUMA FINALĂ STRÂNSĂ LA SWIMATHON BUCUREȘTI 2017
2.567 de donatori individuali și companii au adunat împreună 404.325 de lei