Un grup format din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din România s-a întâlnit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu Președintele interimar României, Ilie Bolojan, pentru a aborda temele de interes major și provocările actuale ale societății civie. Discuțiile au scos în evidență o serie de preocupări recurente și puncte comune care impun o implicare mai consistentă din partea autorităților, a mediului privat și a publicului larg.

Participanții au subliniat importanța consolidării democrației participative și păstrării unui spațiu civic vibrant care să permită decizii publice adaptate cât mai bine nevoilor societății românești, în acord cu valorile europene.

Temele și subiectele discutate au inclus:

•  Necesitatea unui dialog constant și structurat între societatea civilă și instituțiile statului,
  pentru soluții eficiente la probleme sociale și implementarea reformelor necesare prin colaborare.
• Societatea civilă oferă expertiză și soluții pe care autoritățile nu le au la dispoziție. Amenințările la adresa democrației, libertăților civile și drepturilor fundamentale, cum ar fi restrângerea spațiului civic, dezinformarea, interferențele străine și atacurile împotriva organizațiilor pentru drepturile omului, organizațiilor de mediu și jurnaliștilor. Este crucială consolidarea capacității de a combate dezinformarea și de a proteja spațiul informațional.
• Importanța finanțării stabile și predictibile pentru ONG-uri, cu accent pe menținerea și
  clarificarea cadrului legislativ privind sponsorizările (3,5% din impozitul pe venit, 20% din impozitul pe profit și formularul D177). Modificările legislative neașteptate, fără consultare
  publică, creează blocaje semnificative în activitatea acestora.
• Transparență și bună guvernare, prin aplicarea principiilor guvernării deschise și combaterea lipsei de responsabilitate publică în limbaj și acțiune.
• Protecția grupurilor vulnerabile și accesul la servicii esențiale, cum ar fi îngrijirea paliativă, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, copiii instituționalizați și vârstnicii. Finanțarea serviciilor sociale oferite de ONG-uri trebuie să fie mai stabilă și integrată în bugetul de stat.
• Provocările din educație, inclusiv accesul limitat la educația timpurie, inegalitățile de șanse pentru copiii din medii defavorizate și necesitatea prioritizării educației media și civice pentru combaterea dezinformării și radicalizării tinerilor.
• Problemele sectorului cultural, inclusiv finanțarea publică insuficientă și lipsa de protecție socială pentru artiști și lucrători culturali.
• Necesitatea de a adapta societatea la nevoile seniorilor și de a valorifica potențialul acestora.
• Impactul negativ al problemelor de mediu, în special în zonele urbane, asupra sănătății populației.

Au participat la discuții (ordine alfabetică):

Alina Kasprovschi, Directoare executivă, Fundația Comunitară București

Anda Șerban, Directoare executivă, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Coaliția ONG pentru Cetățean
Andreea Rusu, Directoare executivă, Centrul FILIA
Ana Silvia Lică, Manager proiect,  Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare
Profesională
Bogdan Simion, Platforma Socială, Președinte Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
Cristina Lupu, Directoare executivă, Centrul pentru Jurnalism Independent
Diana Filimon, Președintă, Forum Apulum
Elena Calistru, Președintă, Asociația Funky Citizens
Gabriel Biriș, Cofondator, The Tax Institute
Gabriela Alexandrescu, Președintă Executivă, Organizația SALVAȚI COPIII
Ionuț Sibian, Director executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
Mădălina Marcu, Directoare de dezvoltare, Asociația pentru Relații Comunitare (ARC Romania)
Mirela Nemțanu, Directoare Executivă, Fundația HOSPICE Casa Speranţei
Mugurel Mărgărit, Director executiv, Fundația Regală Margareta a României
Oana Gheorghiu, Cofondatoare, Dăruiește Viață
Ștefan Teișanu, Director executiv, Asociația Centrul Cultural Clujean
Sorin Ioniță, Preşedinte, Expert Forum (EFOR)

Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București, a subliniat nevoia unui angajament susținut pentru finanțări în comunitate:

”Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. 

Face parte dintr-o rețea de 16 fundații comunitare din România, cu activitate în 32 de județe ale țării, care au susținut financiar mai mult de 10.000 de proiecte comunitare, cu peste 100 milioane de lei strânși local, în ultimii 15 ani. Fundațiile implică anual zeci de mii de locuitori în evenimente filantropice cu caracter sportiv și au avut un rol central în comunitățile lor locale, în timpul pandemiei COVID-19 și în primele zile ale războiului din Ucraina.   

Problemele de mediu din orașe ne afectează pe toți, indiferent de statutul social sau zona în care locuim. Institutul Național de Sănătate Publică a stabilit o legătură directă între poluare și problemele de sănătate și a determinat că bucureștenii pierd până la 4 ani de viață din cauza poluării aerului. La noi în oraș, sunt mai puțini copaci decât numărul mașinilor care circulă pe străzi, iar traficul este în top 5 negativ din lume. Alte capitale europene găsesc rezolvare pentru aceste probleme. Prinși în urgențele și prioritățile ultimilor ani, este ușor să ignorăm problematicile de mediu – cu un cost pentru sănătatea și viața multora dintre noi.”