„Am reușit să formăm o rețea de oameni care să transmită valorile mediului construit și să facă o schimbare acolo unde locuiesc ei”
Postat October 30, 2018
Foto: Johanna Rannula

Mina Sava este arhitect și spune că are o relație profundă cu orașul București. De multe ori, simte că e prinsă undeva între iubire și ură. E mama a doi copii și se implică intens în activitatea asociației De-a arhitectura: „Ca părinte, era firesc să mă implic în partea de educație și transmitere a unor valori pe care le cred importante pentru toți copiii”.

Asociaţia De-a Arhitectura a apărut în ianuarie 2013, pentru a promova educația de arhitectură și mediu construit în școli. Până acum au lansat programe în aftershools, grădinițe, școli și în spații din oraș. Poate ați auzit de: De-a arhitectura în oraşul meu, De-a arhitectura MINI, De-a arhitectura în şcoala mea, De-a arhitectura grădiniţă sau Club De-a arhitectura – ateliere.

„Un proiect mai amplu este și un proiect care are un impact mai mare în comunitate. Iar aici, ajutorul cuiva care poate crea niște poduri într-un oraș, pe care să le poată traversa toată lumea, este absolut necesar,” spune Mina

De când au lansat asociația au căutat constant parteneri și programe de finanțare, iar cu Fundația Comunitară București, Mina nu își aduce aminte când a luat legătura. Dar crede că o fundație comunitară e conectată cu problemele comunității și știe să se plieze pe proiectele pe care le susține, le înțelege scopul.

Au început să colaboreze în 2015, când asociația lor a primit finanțare pentru proiectul educațional De-a arhitectura în școala mea, prin Fondul Mobilizăm Excelența.

Mecanismul proiectului este următorul: copii de gimnaziu și liceu fac un curs și învață să gândească, apoi să pună în practică un proiect în școlile lor. Explorează și descoperă clădirile în care au cursuri, fac un fel de audit și identifică o soluție la o problemă găsită. Concep și reinventează un spațiu care încurajează interacțiunea socială.

Fiecare grup de elevi are un buget, în care trebuie încadrate cheltuielile proiectului și sunt îndrumați de un arhitect în toate etapele procesului de lucru. Odată ce construcția e finalizată, organizează un vernisaj, iar copiii se vizitează unii pe alții ca să vadă ce s-a întâmplat. Până acum, au reușit să adune elevi din școli, care au pus în practică cinci proiecte.

Impactul unui asemenea proiect asupra lor este foarte mare: „Ce e interesant e că elevii nu conștientizează prima dată valoarea banilor, nu au acest concept în minte. Ei cred că lucrurile se fac de la sine. Programul educațional îi pune în situația în care trebuie chiar să caute și bani, dacă vor să se întâmple ceva”. Copiii nu și-au imaginat ca va fi atât de greu să strângă fonduri. Au primit o lecție de fundraising de la Fundația Comunitară București, când au avut de organizat o campanie online în cadrul proiectului finanțat, iar apoi, fiecare s-a descurcat cum a știut, cum a simțit că poate mai bine: unii au făcut un spectacol, alții au împărțit flyere sau au făcut afișe. Dar oricum s-ar fi descurcat, strângerea de fonduri i-a implicat foarte mult pe toți.”

Fundraising-ul e greu de făcut, pentru oricine l-ar face. Pentru că există bariere legate de mentalități. Asta e și provocarea celor de la De-a arhitectura. Dar ce e frumos la organizație, adaugă Mina, e că au adunat mulți oameni care vorbesc aceeași limbă, care se ajută între ei. Și-au creat o comunitate „coerentă și plăcută”. Cei care aleg să se alăture activităților, sunt de regulă de același fel. Și chiar dacă în exteriorul comunității lor e posibil să găsească oameni care nu înțeleg ce fac sau ce vor să facă, oameni care nu au nicio disponibilitate pentru nimic în afară de propria persoană, nu e ceva ce se întâmplă prea des sau ce poate fi prevăzut.

Oricât de mult s-ar bloca lucrurile cu astfel de mentalități uneori, Mina știe că activitatea de la asociație se traduce în termeni generici cu implicarea civică:

„E o implicare continuă ce se întâmplă la noi. Am reușit să formăm o rețea de oameni care să transmită valorile mediului construit și să facă o schimbare acolo unde locuiesc ei. Dar deja nu se mai numește implicare, e un mod de viață”.

Vor să continue proiectul cu fondurile pe care le-au strâns la evenimentul de fundraising Swimathon București, ediția din 2018. I-ar plăcea să vadă, acum și în viitor, că educația chiar schimbă cursul unei vieți și mentalitatea unei societăți. Știe că mulți copii au trăit în familii extrem de protective, și că de aceea abilitățile lor de viață sunt, în mod natural, extrem de reduse. Fiecare copil trebuie să învețe să fie autonom, să gândească singur, ca să se poată descurca.

Deși nu există un model ideal de societate, Mina ar vrea ca fiecare copil să crească într-o lume mai responsabilă: „Mai multă responsabilitate pentru acțiunile fiecăruia îi e suficientă societății ca ea să tindă spre un ideal – orice ar fi acela”. Apoi mai e și implicarea în orice lucru care nu funcționează așa cum trebuie, dar care poate fi schimbat: „Lucrurile reale nu sunt la un click distanță. Ele se fac cu efort fizic, psihic, cu timp”. Iar asta e ideea pe care le-o insuflă și copiilor în proiecte.

*Material realizat în 2018 de Fundația Comunitară București.

Urmărește Asociația De-a Arhitectura aici: www.de-a-arhitectura.ro și aici: https://www.facebook.com/DeAArhitectura/

 

CATEGORIE
FUNDAȚIA COMUNITARĂ BUCUREȘTI
TAGURI
CITEȘTE MAI DEPARTE:
Fundația Comunitară București lansează Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen
Propunerile de proiect pot fi trimise până pe 21 ianuarie 2019.
Bucureștiul Generos
De Crăciun se nasc și oameni și emoții. Ba chiar și obiceiuri. De exemplu, susținerea unei cauze în locul clasicului coș de sărbători.