„Nu renunț pentru că știu cât de importantă este perseverența pentru a reuși să faci lucrurile bine”
Postat October 29, 2018
Foto: Johanna Rannula

Anca s-a născut în București, a copilărit până la șase ani în Militari, apoi s-a mutat în Cotroceni și în zona Moșilor. „Am copilărit la casă și poate de aceea sunt legată de vecini, de comunități mici, pentru că le simt mai strânse, mai închegate.”

Voluntariatul a venit pentru ea ca o formă de mulțumire pentru ce a primit. I se pare normal să facă ceva pentru ceilalți fără să aștepte de la alții sau de la autoritățile locale.

„Sunt voluntară de când era fiica mea Bianca mică. La grădinița ei am cunoscut-o pe Nora și pe alți părinți care erau implicați în tot felul de acțiuni. Mi s-a părut frumos să mă implic și să particip la activități și cu copiii, pentru că poți fi pentru ei un exemplu și poate îi motivează în viitor să fie activi. Nora și Mihai lucrau cu copii la biserica Olari. Îi adunau, organizau un cor, pictau. Eu participam la acțiunile lor, aducea materiale pentru activități creative și am văzut copii crescând la propriu și la figurat.”

În 2015, Anca, Nora și Mihai s-au hotărât să facă o asociație pentru a găsi finanțări la proiectele lor. Au lansat Asociația Educație, Tradiții și Comunitate, au căutat fonduri, au construit un centru de la zero. În el, au organizat ateliere, meditații la română, matematică, engleză și cursuri de muzică pentru copiii din cartier, majoritatea fără părinți sau din familii cu probleme financiare.

Când au simțit că s-a închegat un grup, și-au dorit să îl mărească și să facă o legătură între copiii și bătrânii din cartier. Iar în paralel, să reamenajeze un spațiu public aflat lângă centru și blocurile vecine. Au transformat ideea în proiectul „MEGA Eroi în Acțiune – un colț de oraș” și au obținut finanțare pentru el de la Fundația Comunitară București, prin Fondul Mega Image pentru Comunitate.

„La un an de la lansarea asociației, în 2016, am găsit în Fundația Comunitară București o echipă foarte deschisă, care ne-a ascultat și ne-a încurajat. Ne-am dorit să amenajăm acest spațiu de lângă centrul asociației, pentru că era plin de gunoaie, iar vara mirosea foarte urât. Iar copiii își doreau să joace baschet și să lege prietenii și cu alte persoane. Linia de finanțare a Fondului Mega Image ni s-a potrivit. Am fost bucuroși că putem reamenaja un spațiu și cumpăra un coș de baschet pentru copii. Ne-a dat încredere finanțarea primită, pentru că era primul proiect finanțat al asociației.”

Anca a văzut în jurul ei că dacă există un proiect concret, oamenii nu mai rămân la ferestre să se uite la ei, ci coboară să îi ajute. „În 2016, când am reamenajat spațiul public dintre blocuri, în zona bisericii Olari, am râs mult, cu bucurie. Au fost oameni care au adus furtunul de apă să udăm pământul, au smuls buruieni cot la cot cu noi sau au adus plante ca să facem o grădină. Am văzut că e greu până faci un pas, apoi lucrurile merg de la sine, se mișcă.”

Echipa asociației crede că fără finanțare nu ar fi putut avea activități constante, doar punctuale. Și că e greu să ții constanța în voluntariat dacă nu ai o bază minimă financiară.

În jurul centrului, Anca, Nora și Mihai au strâns peste 20 de vecini, un actor la pantomimă, voluntari care fac meditații și pe Magda, doamna de 83 de ani, care face meditații la română și la franceză cu copiii.

În jurul proiectului finanțat, au strâns 10 bătrâni care au fost vizitați constant de 30 de copii instituționalizați, cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani.

„Le-au făcut cumpărături săptămânale, au stat la povești, au legat prietenii. Avem în cartier un domn profesor de matematică care se deplasează greu, iar băieții au fost interesați să îi ajute și să mai facă teme cu el. Mătușa Xenia i-a atras cu povești și le-a recomandat cărți pe care să le citească. Ne-am dorit să fie atrași de vârstnici fie prin povestea lor de viață, fie prin ajutorul dat la temele de la școală.”.

Anca povestește mândră cum copiii s-au simțit puternici, pentru că ei au fost cei care au organizat alte persoane, au gândit un buget și au mers în echipe la cumpărături. În paralel, au amenajat spațiul, au plantat flori, pomi, au pictat, s-au jucat baschet sau șah. Locul a devenit pentru ei și pentru vecini o ocazie de a vorbi și de a petrece timp împreună.

„Găsind mereu bucurii și plăcere în voluntariat, nu te mai poți opri. Pentru că nu îndeplinești un obiectiv, ci construiești o relație cu ceilalți, este emoțional, iar emoțiile nu le poți opri, nu te poți opri din trăit,” povestește Anca.

Ar vrea ca fiecare copil să devină activ, să facă ce îi place pentru că stă în puterea lui să modeleze atât prezentul, cât și viitorul. Iar la asociație, cei trei, Anca, Nora și Mihai, își doresc ca toți copiii cu care lucrează să își modeleze viitorul prin activități educative.

*Urmărește Asociația ETC aici: https://www.facebook.com/AsociatiaETC/

Material realizat în 2017 de Fundația Comunitară București.

 

CATEGORIE
FUNDAȚIA COMUNITARĂ BUCUREȘTI
TAGURI
CITEȘTE MAI DEPARTE:
Fundația Comunitară București lansează Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen
Propunerile de proiect pot fi trimise până pe 21 ianuarie 2019.
Bucureștiul Generos
De Crăciun se nasc și oameni și emoții. Ba chiar și obiceiuri. De exemplu, susținerea unei cauze în locul clasicului coș de sărbători.