„Nu renunț la București, pentru că nu este în firea mea și a colegilor mei să dăm drumul ușor la ce ne-am propus”
Postat October 30, 2018
Foto: Johanna Rannula

Text de Simona Petrică

Momentele de uau le Bucureștiului au început pentru Octavian Pascu în anii ‘90. Era în aer o speranță ca în filme. Lângă Herăstrău se construia cartierul Francez, care arăta ca o suburbie americană. Apoi a început să fie dezamăgit. Din ce în ce mai multe construcții haotice, clădiri construite unele lângă altele fără norme de urbanism.

„M-am născut în București și jumătate din familia mea este din acest oraș. Am crescut în Militari, iar la vârsta de 14 ani m-am mutat în Aviației. Iubesc Bucureștiul, îmi place înghesuiala lui, statul în trafic. Am multe amintiri, locuri de care sunt atașat și am văzut cum a crescut centrul, anumite cartiere sau clădiri.”

De când a apărut un copil în familia lui, nu vrea să plece din oraș, din țară, iar dacă poate să facă ceva pentru oraș, face.  În ultimii ani a fost influențat de schimbările civice din jurul lui, iar de doi ani face voluntariat constant. A aflat cum ONG-uri sau grupuri de inițiativă rezolvă probleme în cartierele lor. Știa că în Aviației sunt destule și așa a înființat Asociația „Cartier Aviației” pentru a obține fonduri. Crede că nu poți face voluntariat constant dacă nu ai o bază financiară. Alături de prietenii de la bloc, pe care îi cunoaște de 17 ani, au apărut planurile și proiectele. Au decis să planteze copaci, acoperișuri verzi pe blocuri, murale pe calcanele blocurilor și un refugiu RATB.

Sunt șapte în echipă și deschiși să fie mai mulți. Lista de proiecte e lungă, pentru că în cartierul Aviației nu există librărie, cinema, bibliotecă sau terenuri de sport.

„În Herăstrău nu mai poți juca gratuit volei, baschet, tenis de masă, așa cum o făceam eu în adolescență. Toți pensionarii din cartiere veneau în parc, aveam discuții săptămânale cu unii dintre ei. Acum sunt cluburi de sport private, iar pensionarii stau pe bănci izolați. Curtea școlii din cartier e închisă, străzile sunt aglomerate, pe trotuare sunt parcate mașini, copiii nu se mai pot juca cu vecinii lor. E un cartier închis cu o singură facilitate – un mall,” povestește Octavian.

O perioadă lungă a citit în publicații online ce fac alții pentru București. Pe ȘtiriONG a aflat prima dată de Fundația Comunitară București, iar când Fondul IKEA pentru Mediul Urban a fost deschis pentru a finanța proiecte din București și Ilfov, a apărut primul lor proiect – Acoperișul Verde.  Crede că o finanțare dă încredere unui grup că poate face ceva concret. Se deschid uși, sunt promovați, au rezultate.

„Eram efervescenți, voiam acum un an să construim un sistem de acoperiș verde pe un bloc de locuințe colective construit înainte de 1989. Nu a fost greu procesul de câștigare al finanțării, cât a fost procesul de lucru cu vecinii. Aveau o paranoia pentru orice inițiativă, chiar dacă le spuneam că nu îi costă nimic. Surprinzător a fost că tinerii erau reticenți, nu bătrânii.”

O vară și o toamnă au lucrat cu avize și cu expertize. Au aflat câte kilograme susține blocul, ce trebuie să conțină un caiet tehnic și care sunt speciile de plante care se pot adapta pe acoperiș.

Cea mai mare provocare pentru ei a fost să convingă o asociație de locatari să își dea acordul pentru montarea sistemului de acoperiș verde.  Au început discuții cu cinci asociații de locatari, au implicat lideri formali și informali din cartier și au prezentat beneficiile directe pentru vecini.

40 de persoane au spus da pentru a fi montat sistemul pe blocul lor, iar șapte persoane de la etajul patru așteaptă schimbările pe care le va aduce un acoperiș verde.

Octavian spune că au reușit să învingă prejudecățile celor direct implicați, care repetau des „o să avem scurgeri, nu se poate realiza, o să cadă blocul”. Acum, după ce s-a instalat acoperișul verde pe bloc, locatarii apartamentelor de la ultimul etaj au o termoizolație superioară iarna și vara pot să reducă consumul de energie. Acoperișul verde devine pentru comunitate un loc de relaxare, o grădină urbană pe terasa blocului, un experiment prin care se reduce efectul de „insulă urbană de căldură”,  cantitatea microparticulelor de praf din atmosferă, iar insectele și păsările au parte de biodiversitate. Acum, echipa asociației instalează al doilea acoperiș verde și măsoară efectele acoperișului verde instalat asupra primului bloc.

Octavian este încrezător. În prima zi a montării acoperișului verde, vecinii din bloc și din cartier, care au fost mereu reticenți, au venit să vadă ce se întâmplă. Sunt bucuroși și de atunci propun grădini urbane sau amenajare peisagistică și în alte locuri. Constant, echipa asociației „Cartier Aviației” primește solicitări pentru a aduce acoperișul verde și pe alte terase de bloc.

La un an de la înființarea asociației, Octavian și colegii lui cred că au reușit să transforme unul dintre cele mai mari visuri ale lor în realitate.  Simt că au încredere în ei că se poate și au demonstrat cartierului că rezultatele apar când implicarea civică devine o prioritate, iar o finanțare pe trei ani ca cea a Fondului IKEA pentru Mediul Urban te ajută să ai constanță în cartier și să faci ce ai promis.

„Prin montarea unui sistem de acoperiș verde pe un bloc de locuințe colective din România, am dat comunității încrederea că lucrurile se pot mișca și putem colabora, în viitor, cu autoritățile locale pentru acoperirea integrală cu astfel de sisteme a tuturor teraselor de bloc din cartierul nostru. Nu renunț pentru că suntem la început și nu este în firea mea și a colegilor mei să renunțăm ușor la ce ne-am propus.”

Material realizat în 2017 de Fundația Comunitară București.

Pe Octavian îl găsiți pe Acoperișul Verde.

CATEGORIE
FUNDAȚIA COMUNITARĂ BUCUREȘTI
TAGURI
CITEȘTE MAI DEPARTE:
Fundația Comunitară București lansează Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen
Propunerile de proiect pot fi trimise până pe 21 ianuarie 2019.
Bucureștiul Generos
De Crăciun se nasc și oameni și emoții. Ba chiar și obiceiuri. De exemplu, susținerea unei cauze în locul clasicului coș de sărbători.