DOR a documentat scenariul în care în București are loc un cutremur de dimensiuni similare celui din 1977, aici. Foarte pe scurt:
Un cutremur major se poate întâmpla oricând. Alte dezastre pot opri funcționarea orașului. Bucureștiul are peste două milioane de locuitori, mii de clădiri vechi sau înalte, metrou, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, cea mai mare rețea de distribuție a gazului și toate instituțiile care fac să funcționeze statul român (multe dintre ele cu sedii în clădiri cu risc seismic).
- Există doar 3.000 de pompieri, personal SMURD și voluntari care ar putea interveni în caz de cutremur. Necesarul pentru oraș este de treizeci de ori mai mare.
- În caz de cutremur, autoritățile italiene alocă un salvator voluntar la fiecare trei-patru persoane care necesită salvare.
- În Istanbul, mai mult de 450.000 de locuitori ai orașului au fost instruiți în mod direct cum să reacționeze în caz de dezastru. În București nu există statistici.
- Donațiile de sânge curente (50.000 de donații/an) nu acoperă jumătate din necesar, dar nevoia de după un dezastru va fi cu mult mai mare.
- Un câine salvator poate salva până la șase persoane într-o oră dar are nevoie de antrenament constant și de atestare.
Banca Mondială estimează că la un cutremur major pierderile economice în București, de la viețile oamenilor (1 din 5 bucureșteni ar putea fi grav afectați) la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – se ridică la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din PIB.
În octombrie 2018, Departamentul pentru situații de urgență (DSU) a făcut primul exercițiu major de cutremur din ultimii 20 de ani. Concluziile exercițiului confirmă ipotezele de mai sus.
Nivelul de conștientizare și informare a locuitorilor orașului este foarte scăzut, majoritatea neștiind că este important sa dețină provizii esențiale pentru minimum 72 de ore.
Credem că Bucureștiul se poate ajuta și singur. Credem că putem reduce pierderile dacă facem un plan și îl punem în practică împreună. Riscurile unui dezastru scad dacă reducem vulnerabilitățile orașului și creștem capacitatea de mobilizare a comunității.
În acest context, Fundația Comunitară București, împreună cu IKEA, ING Bank și Lidl, lansează fondul de finanțare Bucureștiul Pregătit, prin care aduce împreună resurse pentru ca subiectul cutremurului și capacitatea tuturor de a se pregăti pentru el să urce pe agenda publică la un nivel care să facă diferența. Obiectivele fondului sunt susținerea și creșterea proiectelor care pregătesc bucureștenii și dezvoltă rețele de suport în caz de dezastru – prin sprijin financiar, know-how, comunicare – pentru ca acestea să aibă impact pe scară largă.
Lansăm prima rundă de finanțare și primul apel deschis pe proiecte. Finanțările vor fi acordate pe o perioadă de maxim 12 luni și vizează organizații non-profit și grupuri de inițiativă care construiesc proiecte de informare și pregătire a bucureștenilor în caz de cutremur.
Arii de interes pentru Fondul Bucureștiul Pregătit:
- Cursuri de prim ajutor și pregătire pentru dezastre.
Pentru că locuitorii orașului trebuie să învețe să se ajute și singuri. Pentru că aproape oricine se poate transforma într-un salvator. Experiența cutremurelor din Italia din ultimii 20 de ani arată că pentru a nu pierde vieți omenești după seism este nevoie de un salvator la trei-patru victime. În România, chiar și în cele mai bune condiții – forțele din țară ajung fără probleme la București, nu există urgențe majore în alte regiuni – sunt mai puțin de 20.000 de salvatori la câteva sute de mii de victime și evacuați. Poți salva vieți dacă știi să acorzi primul ajutor, dacă înțelegi că, în primele ore după dezastru, salvatorii pot interveni doar în cazurile grave.
Care sunt tipurile de proiecte pe care dorim să le finanțăm:
- Cursuri de prim-ajutor și cursuri de pregătire pentru dezastre
- Încurajăm aplicații și din partea organizatorilor de cursuri de salvatori
- Încurajăm și cursuri de formare de formatori (Train of Trainers)pentru extinderea capacității de pregătire
- Proiecte care se adresează tuturor categoriilor de locuitori ai orașului
- Cursuri deschise pentru angajații din companii
- Încurajăm proiecte care utilizează tehnologia pentru a ajunge la un număr cât mai mare de oameni
- Informare și simulare pentru cutremur
Pot fi salvate vieți dacă oamenii învață să nu coboare în panică pe scări, au mobila ancorată în perete, sau au pregătit un rucsac de urgență. Pentru că în primele 72 de ore după cutremur serviciile publice de urgență vor interveni doar în cazurile majore. Ceea ce înseamnă că, dacă nu suntem afectați grav, trebuie să știm cum să supraviețuim în această perioadă. Pentru că informarea crește gradul de pregătire, poate reduce pierderile dacă oamenii știu cum să se pregătească înainte de cutremur, cum să se comporte la cutremur și ce pot face în primele ore după dezastru. Pentru că, pentru a lua o decizie bună în câteva secunde, sub impactul panicii, este nevoie de antrenament constant.
Care sunt tipurile de proiecte pe care dorim să le finanțăm:
- Proiecte care simulează cutremurul și alte dezastre în zone vulnerabile și aglomerate: instituții de învățământ, clădiri de birouri, cartiere defavorizate, zone cu o densitate mare de clădiri vulnerabile sau cu risc seismic, spații publice aglomerate
- Proiecte care să ofere informație integrată despre prevenție, comportament în timpul cutremurului și comportament după cutremur pentru populația generală, inclusiv persoane cu dizabilități
- Proiecte care încurajează comportamente responsabile și informate (care să minimizeze efectele panicii)
- Încurajăm proiecte care utilizeazătehnologia pentru a ajunge la un număr cât mai mare de oameni
- Pregătire câini de căutare-salvare
Pentru că, într-un oraș cu două milioane de locuitori, pe lângă echipajele care aparțin serviciilor de urgență, există doar șapte câini de căutare-salvare atestați, care sunt pregătiți și antrenați pentru a interveni în situații de urgență. Pentru că un câine antrenat poate detecta chimic (prin miros) și auzi bătăile de inimă ale unei persoane încă în viață sub dărâmături, chiar dacă aceasta este inconștientă și nu poate cere ajutor.
Tema transversalăpe care toate proiectele finanțate vor trebui să o abordeze este componenta educațională pe tema conștientizării riscului seismic.
Pe termen mediu și lung, inițiativele ar trebui să aibă ca obiectiv punerea cutremurului pe agenda publică, creând pârghii de informare și oportunități de implicare a locuitorilor orașului, generând astfel schimbări de mentalitate și de comportament, astfel încât presiunea eforturilor de salvare în caz de dezastru să poată fi preluată, parțial, în primele ore de după dezastru, de către societatea civilă.
Pot fi atât proiecte existente care și-au dovedit deja eficiența, cât și proiecte noi care au o justificare bine construită, corelată cu realitățile audienței căreia i se adresează.
Fără a fi criterii eliminatorii, următoarele elemente vor cântări suplimentar în cadrul jurizării:
- Proiecte care discută despre cutremur într-un mod care nu generează panică ci sunt axate pe informare/ conștientizare/acțiune informată;
- Proiecte care implică activ publicurile țintă vizate și se adresează cu mesaje adecvate fiecărei categorii de audiență;
- Proiecte care au rezultate concrete, fie ele materiale, fie ele nemateriale, dar demonstrabile și măsurabile;
- Proiecte propuse de echipe care au capacitatea de a desfășura proiectul în toate etapele sale: scrierea aplicației, managementul bugetului, implementarea și evaluarea proiectului;
- Proiecte realiste și bine justificate care includ un buget bine definit și descriu categoriile de cheltuieli și resurse necesare;
- Costurile administrative nu depășesc 25% din valoarea finanțării pentru fiecare proiect în parte; definim ca fiind costuri administrative: salarii echipă de proiect, cheltuieli pentru sediu/punct de lucru – chirie și/sau plata utilităților.
FINANȚARE
Fondul Bucureștiul Pregătit are o valoare totală de 475.000 de lei (100.000 euro) pentru primul an de finanțare și estimează că va finanța cel puțin câte un proiect pe fiecare dintre cele trei direcții, pe o perioadă de maxim 12 luni. Decizia cu privire la sumele acordate fiecărui proiect va fi luată pe baza necesității relevate de bugetele aplicanților.
Finanțările sunt oferite de companiile: IKEA România, ING Bank și Lidl.
IKEA ROMÂNIA
IKEA este o companie de retail mobilier și decorațiuni, de origine suedeză, fondată în 1943 de Ingvar Kamprad. Marca IKEA a fost înregistrată în 1943, în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA provin din inițialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut: Elmtaryd, şi numelui satului în care se găsea ferma: Agunnaryd. În august 2015, IKEA Group deținea 380 de magazine în 47 de țări sau teritorii, dintre care 47 de magazine erau francize deținute de alte companii decât IKEA Group.
Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a țară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group. Detalii pe http://www.IKEA.ro.
Viziunea IKEA
Să creăm o viață de zi cu zi mai bună pentru cât mai mulți oameni.
Misiunea IKEA
Să oferim o gamă largă de produse de mobilier, accesorii și decorațiuni pentru casă – funcționale și cu un design de calitate, la prețuri atât de scăzute încât cei mai mulți oameni să și le poată permite.
ING România
ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice.
Misiunea ING este aceea de a-i susţine pe oameni să fie cu un pas înainte, în viaţă şi în afaceri. În România, misiunea se reflectă în acțiunile de responsabilitate socială prin contribuția la pilonii strategici de educație financiară și antreprenoriat, dar și prin implicarea în proiecte sociale ce își propun susținerea comunităților locale și a persoanele care se află în situații dificile.
Lidl
Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din întreaga lume și în prezent operează în jur de 10.500 de magazine și mai mult de 150 de centre în 29 de țări la nivel mondial.
Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.
Fondul este gestionat de Fundația Comunitară București
Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În 7 ani, a finanțat peste 320 de proiecte și burse din București și Ilfov, cu un milion de euro (4,69 milioane de RON). Fundația Comunitară București este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 15 fundații comunitare din țară.