DESPRE FONDUL IKEA PENTRU EDUCAȚIE ȘI DEZVOLTARE
România se confruntă cu o rată foarte mare a abandonului școlar, între 15,9% și 19,1% în ultimii 10 ani. Studiul Vital Signs ne spune că: rata de absolvire a învățământului secundar la nivelul Municipiului București este de 53,7%, iar 15,9% dintre elevii din învățământul preuniversitar din București abandonează școala înainte de finalizarea studiilor preuniversitare. Aceste date vin în contextul în care pentru 33,6% dintre elevii bucureșteni eșecul școlar este echivalentul unui ”dezastru”. Pe de altă parte, conform CEAE, 42% din tinerii de 15 ani din România au dificultăți în selectarea informației relevante și structurarea raționamentului și a informației (analfabetism funcțional).
De cele mai multe ori, toate aceste inegalități dobândite la nivelul învățământului primar sau gimnazial sunt influențate puternic de cadrul familial, de capacitatea de implicare a părinților și de nivelul lor de educație, iar dacă nu sunt reduse pe parcurs, acestea ajung să fie reflectate mai târziu pe piața forței de muncă.
IKEA România a devenit un susținător local al cauzelor sociale și de educație încă de la deschiderea primului magazin în București. Implicarea companiei IKEA în aceste problematici este cu atât mai importantă cu cât societatea românească continuă să se confrunte cu sărăcia și alte probleme strâns legate de prezența acesteia: lipsa de educație, violența în familie, privarea copiilor de o viață armonioasă de familie și șansa de a se dezvolta armonios prin joc etc. 23,8% din totalul populației este afectată de privare materială severă (Vital Signs, 2017). Sărăcia este prezentă chiar și în capitală, conform Guvernului României, în București există 17 pungi de sărăcie – cartiere locuite de persoane cu venituri mici și unde rata criminalității este ridicată. Sărăcia se reflectă și în tratamentul abuziv și violent îndreptat împotriva copiilor: 63% din copii sunt abuzați fizic (Salvați Copiii, 2013). Șansele la educație și posibilitatea asimilării informației primite sunt minime, lucru reflectat și în cercetarea din 2015 (Index PISA) unde s-a constatat că 56% din copiii proveniți din familii cu venituri mici au note mici la școală (comparativ cu media din UE de 34%).
În același timp, Centrul Gifted Education estimează că în România există aproximativ 200.000 de copii supradotați academic cu vârsta sub 15 ani. Copii care, de multe ori, din cauza abilităților academice crescute, se plictisesc în mediul școlar clasic și neadaptat nevoilor lor de învățare și, astfel, sunt etichetați drept dezinteresați, agitați, neatenți, ”copii problemă”, sau sunt izolați de colegii de clasă. Toate acestea conduc în multe cazuri fie la pierderea potențialului intelectual, fie la transformarea lor în adulți inadaptați social.
Dacă facem o corelație între toate informațiile de mai sus, observăm numeroase riscuri pentru evoluția societății și a economiei românești, pe termen mediu.
***
Fondul IKEA pentru Educație și Dezvoltare susține inițiativele care oferă soluții pentru sprijinirea copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani în dobândirea de competențe, reducerea decalajelor cauzate de acces diferit la resurse, medii și contexte de învățare, transferului de cunoștințe/ bune practici și creșterea mobilității sociale pe termen lung.
Arii de interes ale Fondului
Proiectele finanțate vor adresa cel puțin una dintre ariile de interes de mai jos și, complementar, vor conține și elemente din cea de-a doua arie. Urmărim învățarea centrată pe individ, mai ales în contextul în care copiii și tinerii au potențial de a deveni agenți ai schimbării. De aceea, proiectele finanțate trebuie să urmărească producerea unor schimbări vizibile la nivel de individ și comunitate.
- Educație pentru copii și tineri vulnerabili sau în medii vulnerabile
- Dezvoltarea de competențe pentru copii și tineri (provenind din medii vulnerabile și medii nevulnerabile) care să asigure adaptabilitate pe piața forței de muncă (precum gândire critică, rezolvarea problemelor complexe, științe, autonomie în învățare etc.) și aducerea împreună a celor provenind din medii vulnerabile cu cei din medii nevulnerabile pe parcursul proceselor de învățare;
- Încurajarea implicării comunitare și antreprenoriale în rândul copiilor și tinerilor – cu accent pe programe care conferă rolul de coordonatori/ implementatori celor care în mod normal sunt beneficiari, prin proveniența lor din medii vulnerabile;
- Susținerea copiilor și tinerilor provenind din medii vulnerabile prin metode inedite de mentorat, tutorat, terapie, programe de însoțire de tip fellowship sau motivare pentru a-și continua studiile și pentru o mai bună pregătire pentru inserția pe piața muncii;
- Creșterea implicării părinților în educația copiilor și tinerilor pentru a-și continua studiile și pentru o mai bună pregătire pentru inserția pe piața muncii, abordări integrate profesor-elev-părinte, inclusiv prin intermediul activităților sportive sau culturale.
- Prevenirea abandonului școlar, cu urmărirea unor schimbări de atitudine și comportament durabile atât în familiile, cât și în comunitățile unde trăiesc și învață copiii și tinerii vizați
și
- Educație prin joacă
- Activarea de spații comunitare incluzive și sigure pentru învățare și joacă;
- Introducerea nonformalului în formal prin utilizarea de instrumente și metode noi, adaptate nevoilor de învățare ale copiilor și tinerilor și mediilor contemporane;
- Gamificarea de activități și procese în cadrul formal și nonformal pentru o mai bună asimilare a informației și încurajarea trecerii acesteia din sfera teoretică în sfera practică.
Ce înțelegem prin copii și tineri vulnerabili sau provenind din medii vulnerabile?
- Copii și tineri care provin din familii cu venituri sub medie, familii monoparentale, familii cu nivel de educație scăzut;
- Copii și tineri cu IQ sub medie sau copii și tineri cu IQ peste medie; copii și tineri cu abilități deosebite sau cu cerințe educaționale speciale;
- Copii și tineri care provin din medii abuzive și/sau violente;
- Copii și tineri care provin din comunități sărace.
Exemple de proiecte care nu ar fi de interes pentru Fond (lista de mai jos este doar orientativă, nu este exhaustivă):
- ateliere/ activități educaționale punctuale care nu au altă finalitate decât ocuparea timpului, cu excepția contextului în care acestea fac parte dintr-un program elaborat care oferă alternativă la petrecerea timpului în medii nocive (ex. contexte violente/abuzive, în stradă etc.);
- platforme digitale care nu pot fi implementate/folosite la scară largă în comunități vulnerabile din cauza accesului limitat la resurse;
- activități punctuale de învățare care nu implică educabilul într-un program recurent de învățare;
- centre comunitare destinate exclusiv copiilor și tinerilor vulnerabili sau nevulnerabili;
- conferințe, seminarii și ateliere pedagogice care nu urmăresc în mod activ aplicarea ulterioară a celor învățate.
Exemple de proiecte ce pot fi finanțate (lista de mai jos este doar orientativă, nu este exhaustivă).
Căutăm proiecte care să ofere soluții pentru sprijinirea copiilor și tinerilor în dobândirea de competențe, reducerea decalajelor cauzate de acces diferit la resurse, medii și contexte de învățare, transferului de cunoștințe/ bune practici.
Salutăm proiecte care pot fi crescute la o scară mai mare pentru mai mult impact, ușor transferabile și repetabile. Căutăm inițiative mici și mari, deopotrivă, care au capacitatea de a influența grupuri extinse și chiar întregi comunități, precum:
- programe de activare a spațiilor comunitare prin activități de învățare și joacă, pe termen lung, în zonele vulnerabile sau pentru categorii de copii și tineri care provin din medii vulnerabile;
- programe de voluntariat de lungă durată, în cartier, care transformă copiii și tinerii din cartierele bucureștene din beneficiari ai programelor în implementatori/ mici antreprenori locali;
- programe de dezvoltare a empatiei, autonomiei în învățare și/sau gândirii critice care să producă rezultate măsurabile în rândul copii și tineri provenind din medii vulnerabile;
- programe de formare și suport a părinților și/ sau profesorilor pentru lucrul cu copii cu cerințe educaționale speciale, a copiilor cu IQ sub medie sau peste medie, care pot fi ușor replicabile;
- programe de gamificare a conținuturilor școlare și de introducere a acestora în spații de învățare și joacă destinate comunității locale;
- programe de pregătire pentru viață, pe termen mediu sau lung (educație financiară, igienă personală, dezvoltare profesională a elevilor, prevenție și educație pentru sănătate) adresate copiilor și tinerilor.